PLUTEȘTE IZ DE PRIMĂVARĂ

Plutește iz de primăvară,
Răspândindu-se agale
Peste munte, peste vale,
Presărând mii de petale
În covor pe-ntreaga țară.
Natura renaște iară.

Glasul florilor din ramuri
Cu blândețe ne atinge,
Pe când soarele-și prelinge
Razele, de parc-ar ninge,
Peste câmpuri, peste dealuri,
Peste râuri, peste maluri.

În văzduh duios răsună
Zumzet gingaș de albină
Și de-o frumusețe lină
E natura toată plină;
Toate cântă împreună,
Oare ce ar vrea să spună?

Să iubești, iertând mereu
Și să-l vezi pe fiecare
Ca pe-o piatră de valoare,
Că și tu în lumea mare
Ești iubit de Dumnezeu
Și iertat prin Fiul Său!